Două familii trăiesc în case alăturate, din una din ele toata ziua se aud strigate şi certuri, în cealată casă – e liniște.
În una din seri în prima casă din nou izbucneşte o ceartă, iar soția îi spune soțului:
– Ai auzit vreodată înjurături și scandaluri din casa vecinilor? Poate mergi la ei și afli cum trăiesc?
Soțul s-a ascuns lângă fereastra casei vecine, ascultând ce se petrece. În casa vecinilor fiecare își vede de treaba lui, soția – la bucătărie, soțul – scrie ceva la masă.
Sună telefonul, bărbatul se ridică rapid, iar în drum spre hol atinge o vază, aceasta se răstoarnă, cade şi se face ţăndări. Bărbatul îngenunchează și stringe cioburile de pe podea.
Se apropie şi soția, îngenunchează lângă el şi-l ajută.
Bărbatul i se adresează soției:
– Îmi pare rău, dragă, m-am grăbit să răspund la telefon, am atins vaza și am spart-o.
– E vina mea, dragul meu, eu nu am pus-o la un loc mai potrivit, astfel nu aveai cum să n-o atingi.
Soții s-au îmbrăţişat, au strâns cioburile și fiecare a revenit la treburile sale.
Bărbatul care a urmărit această scenă se întoarce la casa sa, iar soţia îl întreabă dacă a aflat secretul vecinilor.
– Da, i-a răspuns soțul, în familia lor, ambii sunt vinovați, iar în a noastră – amândoi avem dreptate.
sursa stranamam.ru
traducere şi adaptare Doina Mamulat
Articol relatat de portalul altarulcredintei.md